joi, 26 mai 2011

Bunul simt al copiilor nostri

Tot mai des ne intrebam de unde atata lipsa de bun simt in jurul nostru. Pentru ca “bunul simt nu face bani, dar face toti banii.” (Gavriil Stiharul) Aceasta e concluzia tuturor celor care observa lipsa tot mai acuta a bunului simt.
~Este insa foamea de bun simt suficienta pentru a aduce o schimbare de atitudine?
~Avem oare curajul de a-i trage de maneca pe cei care ne agreseaza in permanenta prin lipsa lor de bun simt?
~Ar putea oare fi de vreun folos o alta reactie decat cea mioritica, de acceptare, de resemnare, asadar de convietuire pasnica a bunului simt cu nesimtirea?
~Si intr-un final, care sunt sansele de supravietuire ale bunului simt?
Intotdeauna exista o sansa, la fel cum exista speranta. Iar sansa de supravietuire e data de cei care, la un moment dat, ne vor lua locul. Copiii care azi sunt educati reprezinta adultii cu bun simt de maine. Copiii al caror comportament de azi e catalogat ca fiind nesimtit sunt adultii care vor continua sa ne agreseze prin nesimtirea lor.
Ce este, la urma urmei, bunul simt ca opus al nesimtirii? Si cati dintre noi ar avea discernamantul necesar pentru a recunoaste bunul simt descris in urmatoarele versuri?
Daca-ti poti pastra calmul, cind ceilalti si l-au pierdut
Invinuindu-te pe tine pentru asta,
Daca poti crede in tine, cind toti se indoiesc de tine
Si in acelasi timp sa treci cu vederea neincrederea lor,
Daca poti sa astepti, fara sa te osteneasca asteptarea,
Ori sa fii mintit si sa nu te amesteci in minciuna,
Ori dusmanit fiind, sa nu raspunzi cu ura,
In timp ce pari nici ingaduitor, nici prea intelept;
Daca poti visa si sa nu-ti faci din vise un stapin,
Daca poti gindi si sa nu faci din asta un scop;
Daca poti intilni Triumful si Dezastrul,
Si sa-i tratezi la fel pe acesti amagitori;
Daca poti asculta adevarul rostit de tine
Rastalmacit de altii pentru a-i pacali pe prosti,
Ori sa vezi lucrurile carora ti-ai dedicat viata naruite,
Si sa incepi a le cladi din nou cu uneltele-ti uzate.

Daca poti face o gramada din toate cistigurile tale,
Apoi sa le risti pe o singura carte,
Si pierzind, sa iei totul de la inceput
Si niciodata sa nu sufli un cuvint despre pierderea ta;
Daca poti comanda inima si nervii si tendoanele
Sa te serveasca mult dupa ce s-au epuizat,
Rezistind atunci cind nu mai este nimic in tine
Cu exceptia Vointei care le spune: "Continua!"

Daca poti vorbi multimii si sa nu-ti pierzi demnitatea
Ori pasi alaturi de regi - fara a-ti pierde bunul simt,
Daca nici dusmanii si nici prietenii nu te pot rani;
Daca oamenii pot conta pe tine, insa nu fara limita,
Daca poti umple necrutatorul minut
Cu adevarata valoare a celor saizeci de secunde,
Al tau e Pamantul si tot ce e in el,
Dar - mai mult - vei fi Om, fiul meu!

De poti sa faci pe prostul cand altul te repede-
Facand-o pe desteptul- si c-un cuvant nu-l certi;
De nu te-ncrezi in nimeni si nimeni nu te crede;
De-ti poti ierta pacatul, dar altora nu-l ierti;

De numai o clipa un rau sa-l implinesti
Si daca minti mai tare cand altii nu spun drept;
De-ti place in iubire cu ura sa izbesti
Si totusi iti pui masca de sfant si de intelept;

De te tarasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul
Si numai interesul il sui la rang de tel;
De parasesti invinsul si treci cu invingatorul
Si-i vinzi, fara sfiala, pe amandoi la fel ;

De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa, talmacite
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba si
Cand vorbele si fapta in vant ti-s risipite,
Tu dandu-le la dracu, poti altele scorni;

De poti sa faci intr-una dintr-un castig, o mie
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie,
Dar tu sa fii platitul gasesti ca-i drept si demn;

De poti sa-ti storci si gandul si inima si nervii,
Imbatranite-n rele, sa faca rele noi
Si sub nehotarare plecandu-te ca servii,
Cand toti striga: inainte! doar tu sa strigi: inapoi!;

Daca stand in multime te-mpaunezi semet,
Dar langa cel puternic ingenunchezi slugarnic
Si pe dusmani sau prieteni, tratandu-i cu dispret,
Te faci ca tii la dansii dar ii inseli amarnic;

Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde un rau
Si-n umbra lui te-linisti ca-n umbra unui pom,
Al tau va fi Pamantul cu tot prisosul sau;
Vei fi intre Domni, Intaiul, dar niciodata OM!
(Anti-daca, Kostas Varnalis)


Insa, in sensul cel mai de baza al ne-simtirii, putem intalni tot mai multi oameni pe "marginea" unui drum oarecare, oameni care asteapta ca soferul unei masini sa faca o manevra de ocolire. Iar ei raman impenetrabili, urmandu-si calea in modul cel mai firesc, asemenea personajului din filmulet:


Alti oameni, copii si parinti deopotriva, isi vad la fel de natural de drumul lor, impietriti in propriile ganduri, fara a parea deranjati de ceilalti oameni de care se impiedica uneori. Aruncand eventual o privire goala, rece si distanta semenului pe care l-au inghiontit, trec mai departe, cu pasul grabit si bineinteles, nu mai e loc de "pardon".
Iar daca esti parinte, bunic, unchi, matusa - oricum adult insotitor al vreunui copil care tocmai si-a scapat pe jos acadeaua ori pachetul de biscuiti - din bun simt ar trebui sa il inveti cum se ridica acadeaua, ambalajul etc. si se arunca intr-un cos de gunoi.
Si daca esti conducator de masina cu acte in regula si intri in depasire in locuri cu vizibilitate redusa, pe linie continua si pe drumuri aglomerate, in viteza si fara sa te gandesti ca s-ar putea sa periclitezi viata altora, de asemenea, se numeste ne-simtire.
Si pentru ca altii au spus-o mai bine decat mine, “ Bunul simt inseamna talentul de a vedea lucrurile asa cum sunt si de a face lucrurile asa cum ar trebui facute. ”(C. E. Stowe)
Atunci cand o fiinta nu intelege adevarata valoare a unor lucruri, stari, relatii, sentimente, tinde sa-si piarda bunul simt[...] In esenta, starea de bun simt este o stare de empatie la nivel afectiv, dublata de o stare de comuniune cu Dumnezeu. Ea poate fi exprimata foarte bine prin zicala: „Ce tie nu-ti place altuia nu-i face”. Cu ajutorul bunului simt empatizezi cu cel de langa tine si astfel stii cum sa te comporti cu o fiinta fara a o rani si fara a o face sa sufere.” (http://www.artadeatrai.ro/arhiva/26/bunul_simt.26.php)
Bunul simt nu se mosteneste, nu se capata cu trecerea timpului, dar mai ales nu se cumpara, ci se invata de mic – in principiu de la parinti etc. ” (http://www.ginake.info/2010/02/despre-bunul-simt-pareri-obiective/)


Daca esti parinte si stii cum sa iti educi copilul in asa fel incat acesta sa devina un om cu bun simt, lasa aici cateva randuri despre experienta ta.



Dincolo de mesajul politic, parca totusi nu ar strica o Romanie a bunului simt!

Un comentariu:

  1. La multi ani din partea noastra! http://www.tarajucariilor.ro/blog/jucarii-ureaza-la-multi-ani-copiilor-de-ziua-lor. Jucarii - Tara Jucariilor, ureaza tuturor copiilor un calduros "La multi ani!"

    RăspundețiȘtergere