miercuri, 24 februarie 2010

Cea mai la indemana solutie a conflictului dintre generatii


Cea mai la indemana si apropiata solutie a neintelegerilor, a disconfortului creat parintelui de catre un copil rebel, un adolescent indragostit si indaratnic, care face doar ce vrea el, a imbufnarii si a izolarii copilului neinteles de catre parinti, ar trebui sa fie comunicarea directa.

De aceea propun aici, dincolo de ceea ce s-a incetatenit a fi un blog, un spatiu in care parintele ce poate fi parintele oricarui copil care viziteaza aceasta pagina sa descrie o situatie, o problema, o intrebare la care poate sa raspunda copilul oricui pentru ca e important sa ascultam parerea lor, a celor cu care nu reusim sa comunicam.

Iar daca esti copil, cu siguranta poti beneficia sau macar selecta din cuvintele multimilor de parinti cu experiente diferite, dar atat de asemanatoare in acelasi timp.

In familie

Ne-am dorit o familie, ne-am dorit copii – in cele mai dese cazuri i-am obtinut. Am ajuns la varsta cand am considerat ca e timpul potrivit – din punct de vedere biologic, psihologic si orice alt punct de vedere important. Poate ca unii dintre noi am fost putin egosti atunci cand am hotarat ca e timpul sa nu fim singuri sau atunci cand ne-am spus “vreau un baiat/o fetita”/”vreau n copii” - fara sa meditam la ceea ce urmeaza, la viitorul lor. Pentru ca oricat de frumoasa ar fi viata, la un moment dat nu poti sa nu realizezi ca totusi, parerea copilului nenascut inca, nu conteaza, la fel cum niciunul dintre noi nu avem cuvant in alegerea locului nasterii. Si in cele mai nefericite dintre cazuri e greu poate sa abordezi argumente precum cel al vietii ca dar. Cu toate acestea, intr-un mod constient sau nu, luptand cu fragilitatea propriei noastre existente, descoperim un indicativ sigur (chiar si pentru cei mai putin sensibili dintre noi) al faptului ca viata este un dar.

Ajunsi in familie, parintele si copilul, Fata-in-Fata: fericire, extaz, minune, frumos, bine, primele semne ale evolutiei, greutati minore, usor de trecut cu vederea, in curand renumitul conflict dintre generatii, totul sub semnul iertarii, al tolerantei, al iubirii, al legaturii de sange.

Asadar cum rezolvam conflictele dintre generatii, problemele de comunicare specifice diferitelor varste? Avem in librarii literatura de specialitate care ne invata cum sa ne crestem si educam copiii, tot mai numeroase emisiuni educative televizate, iar pentru cei care accepta rolul psihologului in general sau al consilierului scolar in particular exista azi, mai mult decat in trecut, si aceasta posibilitate a dialogului cu o persoana avizata. E si internetul o buna si mai putin costisitoare sursa de informare daca stim sa deosebim intre relevant, corect, plauzibil si opusul lor ineficient.

Fie ca am apelat sau nu la una sau toate aceste variante, cu siguranta a ramas loc pentru cel putin inca o posibilitate: aceea de a ne aseza Fata-in-Fata, a ne comunica, a ne asculta, a ne respecta si a accepta opiniile diferite, eventual a cadea la o intelegere. Niciunul dintre marile conflicte nu s-a rezolvat vreodata peste noapte, insa pentru orice conflict putem gasi o solutie.

joi, 11 februarie 2010

Copilul si parintele – Fata-in-Fata

Intrebati fiind care e secretul unei casnicii de lunga durata, fiecare dintre noi ar trebui sa cunoasca raspunsul – cel putin teoretic: comunicarea si respectul reciproc. Comunicarea … e important sa stim cum sa ne comunicam sentimentele, gandurile, ideile, parerile, e important sa stim cum sa il ascultam pe cel care ne comunica; e eficient sa empatizam cu rabdare, cu dragoste. Respectul? Acceptarea valorilor si a esentei de a fi a celuilalt, astfel incat echilibrul relatiei sa fie asigurat intr-un mod frumos si democratic.

In acelasi mod imi imaginez relatia copil – parinte. Pentru ca dincolo de a creste un nou-nascut, a imprima educatia celor “sapte ani de acasa”, ramane dificultatea atitudinii Fata-in-Fata cu parintele sau Fata-in-Fata cu copilul. Iar in acest context, comunicarea si respectul reciproc pot reprezenta ingredientele de baza in reteta unei relatii care sa formeze copilul de excelenta si pari
ntele ideal.

Parintele incotro?

Daca esti un copil devenit parinte inseamna ca iti amintesti cum era cu toate rolurile prin care ai trecut de-a lungul copilariei, cunosti nevoile si asteptarile copilului care iti solicita pregatirea. Desigur parintii zilelor noastre beneficiaza azi de mult mai multe oportunitati de scolire incepand de la pregatirea viitoarelor mamici, cunoasterea nevoilor noului nascut, a copilului prescolar, scolar si problemele adolescentei. In mod sigur viitorul carierei de copil e in stransa dependenta de primii sapte ani de acasa. De aceea parintele care se vrea educat si bine pregatit in acest domeniu va recunoaste ca aceasta e meseria sa de baza, va intelege importanta studiului individual din carti de specialitate, de pe internet si, mai nou, importanta proiectelor in colaborare cu scoala, cu consilierii educativi, va participa chiar la cursuri de imbunatatire a relatiei copil-parinte atunci cand va avea ocazia. O multime de intrebari asteapta un raspuns in aceasta lume a copilului Fata-in-Fata cu parintele.

miercuri, 10 februarie 2010

Cum te pregatesti pentru meseria de copil?


Intereseaza pe cineva acest subiect? In unele cazuri probabil ca nu. Nu pentru ca nu am fi cu totii copii sau pentru ca am inceta vreodata de a fi copiii cuiva. Poate pentru ca e una dintre cele mai de la sine intelese ori acceptate realitati. Pentru ca e un job full time pe care il aleg altii pentru tine si care, cu toate acestea, nu iti displace ... sau cel putin asa imi imaginez.

Asadar intrebarea posibil retorica revine: Cum te pregatesti pentru meseria de copil? Nu te pregatesti in mod constient. Esti pregatit in mod inerent. Si, ca in orice meserie, ai sansa de a excela, de a da ce e mai bun din tine, ai sansa de a invata, de a comite greseli, de a lupta pentru recunoastere de multe ori, ai sansa de a castiga increderea celuilalt. Si daca incercarile tale sunt un esec – fie el real sau imaginar? Exista oare ceva care sa te indreptateasca la a-ti da demisia? Cu siguranta nu. Sansa de a fi bine pregatit pentru aceasta ocupatie resimtita de fiecare copil in felul lui exista. Daca ai experimentat vreodata rolul de copil bun, copil rau, copil vedeta, copil problema, copil care a dezamagit ori copil de exceptie, in continuare te poti indrepta sau poti persevera in pregatirea pentru ipostaza pe care ti-o doresti. Cum te pregatesti pentru meseria de copil? Stai Fata-in-Fata cu cel care, prin natura meseriei sale de parinte, iti ofera sansa de a te specializa si a invata sa fii copilul pe care poate, la un moment dat ti-l doresti.

Introducere


Nu sunt o impatimita a blogurilor cum nu tind spre idolatrizare, insa blogul pare a fi teritoriul cel mai potrivit intalnirilor pe care le propun.
Daca ar fi sa alegeti a doua cea mai veche meserie din lume, care ar fi aceea? Am realizat si eu treaba asta in timp, tot meditand asupra zilelor noastre si asupra modului in care se scurg ele, mai mult sau mai putin simplu, banal, util … exista chiar doua meserii datand din cele mai vechi timpuri, pentru care insa nu exista o scoala, nu se acorda o diploma, doua meserii nerecunoscute sau ignorate de cei mai multi dintre noi: Parinti si Copii.
Astfel, acest spatiu este destinat tuturor celor care, in cele cateva minute libere de navigare pe internet, doresc sa contribuie la o scoala virtuala a parintilor si a copiilor; o scoala in care fiecare dintre noi putem fi parinte si copil, in mod consecutiv si in acelasi timp.